Șeful Finanțelor, Marcel Boloș, promite că nu vine nicio factură pentru dezmățul bugetar: Nu s-a pus în discuție progresivul
Cu un deficit bugetar care ar fi trebuit redus spre 3% din PIB anul acesta dar care, real, se îndreaptă spre 7% din PIB, economiștii se așteaptă ca statul, prin guvern și Finanțe, să înăsprească fiscalitatea, mai ales pe partea de TVA.
„Nu s-a pus în discuţie acest lucru sub nicio formă (creşterea de TVA şi impozitul progresiv – n. red.). Încercăm să nu ne atingem de ceea ce înseamnă taxa pe valoare adăugată. Sigur, aici sunt declaraţii peste declaraţii în spaţiul public. Sub nicio formă n-am luat în calcul impozitul progresiv. Cota unică cu sistem de deductibilităţi a agreat-o şi domnul prim-ministru. Ca şi alternativă, eu cred că trebuie să avem măsuri fiscale care să nu dărâme şi să nu afecteze mediul de afaceri“, a declarat Marcel Boloş, invitat la emisiunea ZF LIVE, difuzată de Ziarul Financiar.
Anul trecut România a închis bugetul cu un deficit de 5,6% din PIB, în condițiile în care se află în procedură de deficit excesiv și ar fi trebuit să reducă deficitul, de la nivelul de 6,3% în 2022 spre valoarea indicativă de 3% din PIB. Nu numai că România și-a crescut, nu redus deficitul, ci a și mințit Comisia Europeană în ceea ce privește valoarea lui reală, „uitând” să numere niște angajamente financiare de 0,6% din PIB.
Alegeri 2025
22:32
Schimbarea din turul 2 care ar putea decide următorul președinte al României. Sociolog: „Un fenomen similar cu cel din 2014”
21:01
Răspunsul lui Nicușor Dan întrebat dacă îl va pune pe Călin Georgescu premier în cazul în care va câștiga alegerile
20:43
Nicuşor Dan, despre creșterea TVA: Nu vom ajunge în situaţia asta. Mă voi asigura că nu vom ajunge acolo
19:49
George Simion nu mai este favorit să câștige alegerile prezidențiale. Schimbare de ultim moment la casele de pariuri
Principala problemă a unui stat în cazul unui deficit bugetar mare este finanțarea, respectiv faptul că acei bani trebuie împrumutați, deci trebuie la un moment dat dați înapoi și plătite și dobânzile aferente.
Spre exemplu, anul trecut România a plătit în contul dobânzilor datoriei publice nu mai puțin de 30,6 miliarde de lei (peste 6 miliarde de euro). Spre comparație, bugetul pentru anul în curs al Ministerului Sănătății este de circa 19 miliarde de lei, conform bugetului fundamentat de Guvern și aprobat de Parlament.
.webp)
