Alegeri prezidențiale în Polonia. Scrutinul care se anunţă strâns, sub privirile atente ale Europei
Polonezii îşi vor alege preşedintele, duminică, într-un scrutin care se anunţă strâns, dar decisiv pentru viitorul guvernului său proeuropean, precum şi pentru dreptul la avort şi drepturile persoanelor LGBTQ.
Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un susţinător de lungă durată al UE, ar urma să obţină 30% din voturi în primul tur, în faţa istoricului naţionalist Karol Nawrocki, cu 25%, potrivit sondajelor.
Dacă aceste previziuni se confirmă, cei doi candidaţi se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 1 iunie, într-un moment delicat pentru Europa, în condiţiile în care invazia Rusiei în Ucraina continuă, extrema dreaptă continuă să crească în putere, iar relaţiile cu Washingtonul rămân tensionate.
Alegeri 2025
15:29
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 2. Prezența la urne în România. Au votat peste 8 milioane de alegători
15:18
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 2, în diaspora. Cea mai mare prezență la vot din istorie în străinătate
15:07
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2025, turul 2 - George Simion vs. Nicușor Dan. Prezență la vot: +10,11% față de turul I
14:27
Un cuplu a mers la vot, direct după nuntă. „Să încercăm să schimbăm România într-o Românie de calitate”
Secţiile de votare se vor deschide la ora 05:00 GMT şi se vor închide la ora 19:00 GMT. Un sondaj la ieşirea de la urne urmează să fie publicat imediat după aceea.
În total, sunt în cursă treisprezece candidaţi, iar rezultatele finale nu sunt aşteptate până luni.
De la venirea la putere a coaliţiei fostului lider UE Donald Tusk în 2023, iniţiativele guvernamentale cheie au fost adesea blocate de veto-ul preşedintelui conservator în exerciţiu Andrzej Duda.
Unii alegători speră să se pună capăt acestui blocaj.
„Sper că aceste alegeri vor finaliza schimbarea”, a declarat pentru AFP Hubert Michalowski, un om de afaceri în vârstă de 50 de ani, care s-a declarat împotriva oricărei viraje spre dreapta a Poloniei. El spune că doreşte ca ţara sa „să rămână în centru şi să inverseze această tendinţă şi în Europa”.
Politica internaţională a dominat în mare măsură campania electorală, în special chestiunea locului Poloniei între UE şi Statele Unite, evidenţiind o ciocnire între două concepţii distincte.
Dar problemele sociale au jucat, de asemenea, un rol important în dezbaterile electorale.
Rafal Trzaskowski, 53 de ani, a promis să sprijine dreptul la avort, într-o ţară în care acesta este practic interzis, şi drepturile comunităţii LGBTQ, o perspectivă care îi dă speranţe lui Malgorzata Mikoszewska, 41 de ani, angajată a unei agenţii de turism.
„Mai presus de toate, sper că legea privind avortul şi minorităţile sexuale va fi liberalizată”, spune ea.
O gură de aer proaspăt
Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care îl susţine pe naţionalistul Karol Nawrocki, a rămas adesea în dezacord cu aliaţii occidentali ai Poloniei şi cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023.
Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, care spune că îl admiră pe Donald Trump, susţine că preşedintele american i-a spus „Vei câştiga” atunci când s-au întâlnit la Casa Albă la începutul lunii mai, potrivit News.ro.
Rezultatul final al alegerilor prezidenţiale va depinde în mare măsură de votul din turul al doilea al susţinătorilor lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta care se află pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intenţiile de vot.
Mentzen este un libertarian eurosceptic, care se opune ferm avortului şi migranţilor şi care acuză cei aproximativ un milion de refugiaţi ucraineni că profită de Polonia.
Radoslaw Wiecek, un antreprenor independent în vârstă de 25 de ani, care a preluat o parte din retorica lui Mentzen, spune că nu doreşte ca Polonia să fie „total aservită UE”.
Pentru Anna Urbanska, o pensionară în vârstă de 74 de ani, problema principală este imigraţia. „Nu vreau ca aceşti imigranţi să fie lăsaţi să intre aici, în Polonia. Vreau să putem trăi mai liniştiţi”.
Opriţi tendinţa antidemocratică
O victorie a lui Trzaskowski ar permite guvernului să îşi îndeplinească cele mai importante angajamente, promisiuni care nu au fost onorate de actuala coaliţie, care a provocat multe dezamăgiri, în special în rândul apărătorilor drepturilor femeilor, inclusiv dreptul la avort.
De asemenea, i-ar oferi ocazia de a face progrese în restabilirea statului de drept, care a fost subminat de guvernul populist anterior şi de preşedintele în exerciţiu.
Şeful statului are puteri limitate în Polonia, dar are dreptul de veto asupra iniţiativelor legislative, o prerogativă utilizată frecvent de preşedintele demisionar.
„Cu Nawrocki, guvernul va fi efectiv paralizat şi acest lucru ar putea duce în cele din urmă la prăbuşirea coaliţiei de guvernare”, afirmă politologul Anna Materska-Sosnowska.
Succesul său ar însemna „în realitate revenirea populiştilor, cu o forţă de zece ori mai mare, în cel mult doi ani”, la următoarele alegeri generale, consideră ea.
De la venirea la putere a lui Donald Tusk, ţara şi-a consolidat poziţia în Europa şi ocupă o poziţie-cheie la periferia estică a Alianţei Atlantice, în faţa Rusiei.
În acest context, Materska-Sosnowska constată că alegerile prezidenţiale sunt „fundamentale”, nu numai pentru Polonia, ci şi în faţa „încercărilor de a stopa tendinţa antidemocratică şi populistă care străbate Europa”.
