Jumătate dintre bulgari nu își doresc să intre în zona euro. ”Celor săraci le este frică că vor deveni şi mai săraci”
Furia creşte - prin manifestaţii, apeluri la un referendum şi dezinformare - în Bulgaria, unde perspectiva unei aderări la zona euro la 1 ianuarie 2026 nu se bucură de unanimitate, relatează AFP.
După o întârziere din cauza instabilităţii politice, această ţară din Balcani membră a Uniunii Europene din 2007 urmează să devină al 21-lea stat membru UE care să adopte moneda unică, la trei ani după Croaţia.
Bruxellesul urmează să dea undă verde aderării la euro în iunie.
”Adoptarea euro ar însemna îmbarcarea pe Titanic”, dădea asigurări un pensionar, Nikolai Ivanov, un fost funcţionar de rang înalt, care a participat la ”susţinerea levei”, moneda bulgară folosită din 1881, la un eveniment de promovare a monedei naţionale la Sofia.
Sondaje recente arată că aproape jumătate dintre persoanele intervievate se opun intrării Bulgariei în zona euro la începutul anului viitor.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Această dezamăgire faţă de moneda unică se explică înainte de toate prin ”neîncrederea în instituţii”, provocată de haosul politic din ultimii ani, în opinia directoarei Institutului Alpha Research, Boriana Dimitrova.
Bulgarii se tem de consecinţele asupra vieţii de zi cu zi a acestei schimbări istorice.
”Celor săraci le este frică că vor deveni şi mai săraci”, rezumă ea, în această ţară cu 6,4 miliaone de locuitori, cea mai săracă din UE.
Temeri cu privire la puterea de cumpărare
Reticenţele sunt puternice mai ales în zonele rurale, unde unii bulgari nu au călătorit niciodată în străinătate şi nu fac tranzacţii internţaionale.
Iar amintirea gravei crize economice din perioada 1996-1997, falimentului a 14 bănci şi unei hiperinflaţii de 300% persistă.
Mulţi aleşi exploatează aceste frici, potrivit acestei experte, mai ales în Partidul Renaşterea (Vazrajdane, naţionalist), care a convocat o nouă manifestaţie, sâmbătă, la Sofia.
Preşedintele Rumen Radev a surprins, la începutul lui mai, când a cerut să se organizeze un referendum pe această temă.
El a plusat săptămâna aceasta, acuzând Guvernul de faptul că nu a implementat măsurile necesare care să le permită ”celor mai vulnerabili” să suporte un eventual şoc al preţurilor.
O treime dintre bulgari trăiau în 2024 sub ameninţarea pragului sărăciei sau excluderii sociale, potrivit Eurostat.
Şeful statului ”federează fricile şi se adresează nemulţumiţilor, celor uitaţi. Este un gest politic bine calculat”, comentează Boriana Dimitrova.
Această propunere, denunţată drept ”neconstituţională”, a provocat un val de condamnări în rândul juriştilor, iar preşedinta Parlamentului, Natalia Kiselova, a refuzat să o supună la vot.
Însă ea a fost suficientă să reaprindă propaganda împotriva UE.
Dezinformări pe rețele de socializare
Între dezinformările cele mai răspândite pe reţele de socializare, una susţine că ”Bruxellesul vă va confisca economiile pentru a finaşa Ucraina”.
Alta susţine că leva ar fi cea mai veche monedă din Europa şi că astfel trebuie, cu orice preţ, să se salveze ”leul bulgar”. ”Lev” în bulgară înseamnă leu.
Inclusiv umorişti răspândesc aceste informaţii false prin videoclipuri văzute de milioane de ori pe Facebook şi TikTok.
Proeuropenii întâmplină dificultăţi, în această atmosferă, să-şi facă auzită vocea.
Susţinătorii trecerii la euro consideră că va fi un pas important către o ancorare geopolitică în Occident şi o apărare de influenţa Kremlinului.
”La Sofia şi în marile oraşe, populaţia, mai bogată, mai educată şi mai tânără, vede în ea o etapă logică în procesul integrării europene, după aderarea la UE şi la spaţiul Schengen” la începutul lui 2025, subliniază Boriana Dimitrova.
Instituţiile şi băncile sunt pregătite, iar designul monedelor a fost ales. Pe cele de doi euro scrie ”Dumnezeu să apere Bulgaria”.
Însă, din cauza lipsei de informaţii şi a unui sentiment de inferioriate încă foarte răspândit în această ţară periferică, ”unii mă întreabă în continuare dacă euro bulgar va fi valabil şi va avea aceeaşi valoare” în Franţa sau Germania, se amuză analista.
