Studiu: Expunerea prelungită la lumina artificială pe timpul nopții poate duce la comportamente asemănătoare depresiei
Expunerea cronică la lumina artificială pe timpul nopţii poate declanşa comportamente asemănătoare depresiei prin activarea unei căi neuronale specifice din creier, conform unui nou studiu, transmite duminică agenţia Xinhua.
Studiul, realizat pe exemplare de chiţcani arboricoli (ordinul Scadentia), mamifere rozătoare diurne care se caţără în copaci, apropiate genetic de primate, oferă informaţii esenţiale cu privire la modul în care lumina nocturnă poate perturba reglarea dispoziţiei.
Experimentul cu expunere la lumină albastră
Echipa de cercetători, condusă de specialişti de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din China, Institutul de Zoologie Kunming (KIZ) al Academiei Chineze de Ştiinţe şi de Universitatea Hefei, a expus mai multe rozătoare din această specie la lumină albastră timp de două ore în fiecare noapte, pe parcursul a trei săptămâni.
În urma expunerii, animalele au prezentat simptome clare asemănătoare depresiei, inclusiv o reducere cu 20% a preferinţei pentru zaharoză, diminuarea comportamentului exploratoriu şi deficienţe de memorie pe termen lung.
Folosind tehnici avansate de trasare neuronală, cercetătorii au identificat un circuit vizual neexplorat anterior. S-a constatat că celulele ganglionare retiniene specializate trimit semnale direct către nucleul perihabenular (pHb), care, la rândul său, proiectează semnale către nucleul accumbens - un centru cheie din creier asociat reglării dispoziţiei.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
În momentul în care activitatea neuronilor pHb a fost suspendată chimic, chiţcanii arboricoli nu au mai dezvoltat comportamente asemănătoare depresiei ca răspuns la expunerea la lumina nocturnă.
Modificări genetice asociate depresiei
Analize ulterioare realizate prin secvenţierea ARN-ului au arătat că aceste modificări corespundeau unei activităţi alterate la nivelul genelor asociate depresiei, sugerând potenţiale efecte pe termen lung.
Pe măsură ce poluarea luminoasă şi expunerea la ecrane devin din ce în ce mai prezente în stilul de viaţă modern, acest studiu ridică întrebări importante cu privire la impactul luminii artificiale asupra bunăstării psihologice.
"Aceste descoperiri ne oferă atât un avertisment, cât şi o foaie de parcurs", a declarat Yao Yonggang, profesor la KIZ. "Aceeaşi lumină care ne permite productivitatea nocturnă ar putea remodela subtil circuitele cerebrale care stau la baza stării de spirit - însă acum ştim unde să căutăm soluţii", a precizat cercetătorul.
Descoperirea deschide noi căi pentru intervenţii specifice care ar putea atenua impactul psihologic al luminii artificiale, menţinând în acelaşi timp beneficiile societale ale acesteia, se precizează în studiu.
