Parcul Herăstrău – istoria celui mai mare parc din București. De ce poartă numele Regelui Mihai I
Parcul Herăstrău, acum cunoscut oficial ca Parcul Regele Mihai I, este cel mai mare parc din București și una dintre cele mai populare destinații pentru relaxare, sport și agrement.
Situat în nordul capitalei, acest spațiu verde impresionant oferă alei pitorești, activități recreative, restaurante pe malul lacului și o atmosferă perfectă pentru o plimbare liniștită sau o zi activă în aer liber.
Parcul Herăstrău (actual Regele Mihai I al României și fost Parcul Carol al II-lea, Parcul Național, Parcul I.V. Stalin) este cel mai mare parc din Capitală, ocupând o suprafață de aproximativ 110 hectare.
Lacul Herăstrău are o suprafață de 74 de hectare, iar parcul este delimitat de Bulevardele Constantin Prezan, Aviatorilor, Beijing, Șoseaua Nordului, Strada Elena Văcărescu, Șoseaua București-Ploiești și Șoseaua Kiseleff. În parc se pot vizita zonele Expo Flora, Insula Trandafirilor, Insula Plopilor și Grădina Japoneză, un punct de atracție popular în lunile calde.
Parcul Herăstrău - descriere și istoric
Parcul Herăstrău este cel mai mare parc din capitală și se numără printre cele mai populare atracții din București. Acesta este un loc emblematic al Capitalei, fiind și printre cele mai frumoase parcuri din București. Dar înainte să devină spațiul verde pe care îl cunoaștem astăzi, zona era doar o mare mlaștină, care a fost asanată în perioada 1930-1935. Cu această ocazie, autoritățile și-au pus problema amenajării suprafeței rămase liberă și având în vedere că în zonă exista și Arcul de Triumf, s-a decis realizarea celui mai întins spațiu verde la acea vreme din București. Pentru a face asta, s-au expropiat câteva zeci de locuințe sărace și o întreprindere industrială, trasându-se alei pentru noul spațiu verde, în 1939.
Proiectele pentru realizarea parcului au fost făcute de arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn. Cel din urmă a fost un arhitect peisagist german care a lucrat în mai multe țări europene, precum Anglia, Franța și Elveția. În 1910, s-a mutat în România și a devenit șeful secției horticole din București. Printre realizările sale importante se numără amenajarea Parcului Cișmigiu, iar în 1922 a ajutat-o pe Regina Maria să organizeze grădinile palatului. A ales să rămână în România, iar mai târziu a contribuit la proiectarea Parcului Herăstrău.
Rebhuhn s-a ocupat de compoziția vegetală, iar arhitectul român Octav Doicescu a proiectat aleile.
Între 1932 și 1937, în timpul domniei Regelui Carol al II-lea, sub conducerea inginerului Nicolae Caranfil, au fost realizate mari lucrări hidrotehnice care au dus la formarea lacurilor Herăstrău, Băneasa și Floreasca. O placă memorială aflată la intrarea în Muzeul Satului amintește de aceste lucrări făcute sub domn ia Regelui Carol al II-lea pentru crearea Parcului Herăstrău și a întregii zone verzi din nordul Bucureștiului.
Parcul a trecut prin mai multe transformări de-a lungul timpului, iar numele său a fost schimbat în funcție de regimul politic. Inițial, a fost cunoscut ca Parcul Național, apoi Parcul Carol al II-lea. După instaurarea regimului comunist, în 1951, a fost redenumit Parcul I. V. Stalin, iar la intrare a fost ridicată o statuie impunătoare a dictatorului sovietic, demolată ulterior în 1962, când parcul și-a recăpătat numele de Herăstrău. Pe locul fostei statui se află astăzi monumentul dedicat lui Charles de Gaulle.
În 1936, la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, a fost inaugurat Muzeul Satului, una dintre cele mai importante instituții etnografice din Europa, c are se află pe malul lacului Herăstrău. Tot aici, în 1956, a fost construit și Teatrul de Vară.
Abia în 1951 parcul a căpătat forma sa actuală, fiind extins, transformat și neinaugurat.
Parcul Regele Mihai I
Parcul Herăstrău a devenit Parcul Regele Mihai I conform unei hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București. În ședința în care s-a luat hotărârea, grupul USR s-a abținut de la vot, motivând că ar fi trebuit să existe anterior o dezbatere publică sau măcar să fie cerut punctul de vedere al Casei Regale. Hotărârea a fost luată pe vremea când primar general al Capitalei era Gabriela Firea. Aceasta a spus că schimbarea numelui este o opțiune foarte bună, iar proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 39 de voturi pentru și 12 abțineri.
„Există o simbolistică deosebită. Această suprafaţă a fost donată chiar de Casa Regală şi cred că, având în vedere că în acea zonă se află şi Palatul Elisabeta, este o opţiune foarte potrivită şi care nu va stârni un val de nemulţumire”, a declarat fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea.
Propunerea s-a confruntat cu mai multe critici, atât din partea consilierilor USR, cât și din partea consilierilor PNL.
Starea în care se află Parcul Herăstrău. Ce spun autoritățile
În ultimele decenii, parcul s-a confruntat cu provocări legate de urbanizare și construcțiile ilegale. Unele terase și localuri ridicate fără autorizație sau cu acte expirate au fost demolate, însă multe au rămas.
Astăzi, cel mai mare parc din București arată neîngrijit - sute de copaci uscați, buruieni, alei stricate, bănci rupte, locuri de joacă dezafectate, construcții abandonate și fântâni arteziene goale. Nici lacul nu o duce mai bine, malurile sale fiind pline de alge, rupte pe alocuri și cu o apă murdară și urât mirositoare.
Primăria Capitalei a transmis, în toamna anului trecut, că va începe lucrările la Parcul Herăstrău prin asfaltarea aleilor interioare, însă termenul în care parcul va arăta decent este de „aproximativ doi ani”.
„Nu am făcut mai mult în Herăstrău în principal din motive de bani, avem două subvenții, lucrări obligatorii cum a fost podul Grant, reparații de trotuare, marcaje rutiere (…). În Herăstrău, am reparat foișoarele istorice, unde a cântat Maria Tănase și unde vrem să facem evenimente (…). Noi am avut o mică încercare să reparăm locurile de joacă și ne-am dat seama că costă la fel de mult cum ar fi unele noi. Și atunci, am luat decizia să le înlocuim pe toate. Acesta este ritmul. Iarba nu rezistă fără sisteme de irigații”, a mai spus Nicușor Dan.
Conform autorităților, lucrările la maluri vor fi realizate cu lacul parțial secat. Lacul Herăstrău va rămâne secat până în aprilie 2025, iar dacă nu se reușește consolidarea întregii zone, intervenția va fi reluată în toamna-iarna următoare. Finalizarea lucrărilor va depinde atât de condițiile meteo, în special de temperaturile care nu trebuie să scadă sub -5°C, cât și de fondurile alocate.
